|
|
|
|
|
|
Istoricul
Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus
Aflata pe valea raului
Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca
loc de reculegere, mângâiere si întarire sufleteasca pentru
credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc în
acest locas sfânt. Poporul român, care s-a nascut crestin,
are prin aceasta mânastire, ca si prin celelalte 250 mânastiri
ortodoxe din România, cea mai trainica punte de legatura
a tuturor românilor, de-o parte si de alta a Carpatilor.
Istoria Mânastirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea.
În anul 1654 satul si mosia din Sâmbata de Sus au intrat
în stapânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din
sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn
pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696,
primul ctitor, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn
al Tarii Românesti între anii 1688-1714, a zidit în piatra
o mânastire. La sfârsitul secolului al XVII-lea Transilvania
abia scapase de încercarile principilor calvini de a o
calviniza; atacurile au continuat însa asupra punctului
principal de rezistenta, credinta ortodoxa a românilor,
urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a
întari si a salva Ortodoxia româna de noul pericol al
catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub
stapânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin
Brâncoveanu a întemeiat la Sâmbata de Sus o mânastire
ortodoxa, pentru a da marturie în timp despre unitatea
de neam si credinta a românilor de pe ambele versante
ale Carpatilor. Persecutiile religioase ale stapânirii
austro-ungare au facut mii de victime printre români.
Schimbarea credintei stramosesti a românilor ar fi condus
usor la pierderea identitatii lor nationale. Românii ortodocsi
au încercat sa reziste, fiind ajutati în primul rând,
de bisericile si mânastirile lor. Din aceasta cauza a
început calvarul distrugerii mânastirilor si bisericilor
din Transilvania. Mai mult de 150 de mânastiri au fost
distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia
austro-ungara nu s-a atins de Mânastirea Brâncoveanu.
Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de
catre turci, în anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama
mai întâi de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia,
si apoi de faptul ca mai ramasese în viata un nepot al
domnitorului. În 1785, profitând de împrejurare, Viena,
la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul
Preiss, care a darâmat mânastirea brâncovenilor. Chiliile
au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa în
stare de ruina. Mânastirea Brâncoveanu, ultimul mare bastion
al apararii Ortodoxiei în Tara Fagarasului, zidita între
anii 1696-1698, a fost distrusa în anul 1785. Dupa darâmarea
mânastirii, palatul brâncovenesc din Sâmbata de Sus, aflat
la 10 Km departare de mânastire, a fost locuit vremelnic
de urmasi ai familiei Brâncoveanu; acestia au stapânit
domeniul pâna la reforma agrara din anul 1922, când Ministerul
Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc
împreuna cu ruinele si toata incinta mânastireasca de
la Sâmbata de Sus. În decursul celor 140 de ani de parasire
în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercari
de restaurare a mânastirii. Cinstea de a deveni al doilea
ctitor al Mânastirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus
i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a început
restaurarea bisericii în anul 1926. Sfintirea a fost facuta
în anul 1946, dupa razboi. Mitropolitul Nicolae Balan
a pastrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura
bisericii mânâstirii se încadreaza întru totul în stilul
brâncovenesc, stil aparut la sf. sec. al XVII-lea si începutul
sec. al XVIII-lea în Tara Româneasca. La exterior, decoratia
în piatra a încadrarilor de la usi si ferestre, dar mai
ales a pilastrilor sculptati si a panourilor de piatra
traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete
acestui monument. Brâul de caramida asezat în zimti, acoperisul
de sindrila si proportiile perfecte ne înfatiseaza un
monument vrednic de epoca domnitorului Brâncoveanu. Turla
bisericii este octogonala la exterior si cilindrica în
interior. Interiorul bisericii, în forma de cruce, e împartit
în altar, naos, pronaos si pridvor si este împartirea
întâlnita la mai toate bisericile construite în epoca
lui Brâncoveanu, ca si dupa aceea. Pictura din pridvorul
bisericii e în întregime noua si cuprinde scene din Vechiul
Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul.
Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o usa de
lemn de stejar, fixata într-un ancadrament de piatra sculptata,
iar deasupra usii se afla pisania sapata într-o placa
de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este
pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor
Brancoveni. În naos, pictura e aranjata în cinci registre:
sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Învierea
Domnului si Schimbarea la Fata. Tâmpla bisericii, construita
din zid masiv, care permite intrarea în altar prin trei
usi, este de asemenea pictata în întregime în fresca cu
icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura în
fresca a altarului e dispusa în patru registre: Maica
Domnului pe tron, Împartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi
(în doua registre). Mai jos de biserica, la cca. 50 m,
Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita
a manastirii în forma initiala, unde pâna în anul 1997
(când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adapostite
cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate
depaseste 2000 Kg. În anii 1976-1977 s-a împrejmuit suprafata
aflata în proprietatea mânastirii, asezându-se o noua
poarta sculptata în lemn de stejar si s-a încheiat lucrarea
de restaurare a paraclisului brâncovenesc, executat în
lemn de stejar sculptat în motive brancovenesti, iar în
interior decorat cu picturi neobizantine. Fântâna "Izvorul
Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea,
cea mai veche piesa din incinta mânastirii, în jurul careia,
de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe întâmplari
miraculoase si legende, a fost restaurata, mai întâi,
de Mitropolitul N. Balan, iar în zilele noastre s-a construit
în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Tot
ca o lucrare de înnoire a Mânastirii Brâncoveanu se înscrie
si renovarea si extinderea altarului din padure, unde
se savârsesc slujbele religioase în aer liber. Al treilea
ctitor al Mânastirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus
este Î.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales în anul 1982
Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei,
Crisanei si Maramuresului. Î.P.S. Dr. Antonie Plamadeala
a rezidit din temelie incinta Mânastirii Brâncoveanu,
lucrare începuta în anul 1985. Sub îndrumarea sa directa
s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura
de la vechea biserica brâncoveneasca. Împrejurul ei s-a
ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în forma
de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe românesti,
compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele
- unul spre nord si altul spre sud; trei foisoare sculptate
în piatra împodobesc incinta în exterior si interior.
Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde între
altele, la parter, o trapeza încapatoare, bucatarie si
chilii, la etaj, casa brâncoveneasca, o mare biblioteca,
un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse
icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu
colectionate de Î.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, toate aceste
spatii marturisind intentia de a face din Mânastirea Brâncoveanu
un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura româneasca.
Ca o recunoastere a meritelor si suferintelor domnitorului
martir, ctitorul Mânastirii de la Sâmbata de Sus, Constantin
Brâncoveanu împreuna cu cei patru fii ai sai, Constantin,
Stefan, Radu si Matei si cu ginerele sau, sfetnicul Ianache,
acestia au fost canonizati la 21 iulie 1992 de catre Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sarbatorirea lor
înscrisa în calendarul ortodox sub denumirea de "Sfintii
Martiri Brâncoveni" se face în 16 august. Dupa 208 ani
de la darâmarea ei în anul 1785, Mânastirea Brâncoveanu
a reînviat în ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea
"Adormirea Maicii Domnului", când s-a sfintit biserica
noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brâncoveni, ca
si întreaga mânastire. Sfintirea a fost savârsita de catre
Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului,
Noua Roma, Patriarh Ecumenic, de catre Prea Fericitul
Parinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit
al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al României, de catre
Î.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei
si Maramuresului si de alti înalti ierarhi, preoti si
diaconi. Un mare renume a adus mânastirii atelierul de
pictura pe sticla. Se cuvine sa aratam ca scoala de zugravi,
întemeiata de Brâncoveanu la Sâmbata, a împamântenit aici
stilul brâncovenesc, mai întâi în picturi murale la bisericile
din aceasta parte a tarii, iar apoi în pictura pe sticla,
al carei leagan de formare a fost Tara Fagarasului. Astazi,
atelierul de pictura pe sticla în care se lucreaza într-o
maniera noua picturi traditionale pe sticla si creatii
noi, este cea mai împortanta scoala de pictura din tara,
scoala condusa de Parintele Arhidiacon Calinic Morar.
Muzeul Mânastirii Brâncoveanu detine astazi una din cele
mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinând
secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera
popular-naiva, în care predomina stilul brâncovenesc,
lucrari de mare valoare istorica. Pe latura vestica a
incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor
mitropoliti ai Transilvaniei. Sa amintim si cladirea "Academiei
de la Sâmbata" ce se înalta acum lânga incinta mânastirii
pentru a ne face o idee de ansamblu asupra Mânastirii
Brâncoveanu de la poalele Muntilor Fagaras. În prezent
obstea mânastirii este de 35 vietuitori fiind condusa
de parintele staret Arhim. Ilarion Urs. Dumnezeu sa ne
ocroteasca pe toti si rugaciunile Sfântului Martir Brâncoveanu,
primul ctitor al mânastirii, si cu ale celor împreuna
martiri cu dânsul, sa ne ajute în toata ziua si în tot
ceasul pe noi si mânastirea aceasta în vecii vecilor.
Amin!
Text oferit de Parintele Daniel, Manastirea Brancoveanu
se la Sambata de Sus
Pagina completa a Manastirii Brancoveanu de la Sambata
de Sus poate fi gasita la adresa: www.manastireabrancoveanu.ro |
|
 |